View Full Version : La capatul rabdarii
iuliana
01-24-2005, 02:56 PM
Fetelor , ma bucur enorm ca acest forum exista si ca ne putem impartasi neamplinirea , la fel si marea reusita de a deveni mamici.
Problema mea e chiar cu cantec , poate mai putin obisnuita : ma apropii vertiginos de 30 de ani si sansele mele de a avea o familie sunt nule din cauza ... lui . Sotul meu e mai in varsta , a mai fost casatorit o data si are copii mari . De asemenea , are o vasectomie la activ , precum si o tentativa esuata de reversie ( nu ma intrebati cat a costat ca va doare capul ). M-am gandit la adoptie , dar nu se mai poate , tot din cauza lui : e prea in varsta . "In vitro" mi se pare o procedura odios de invaziva si chiar periculoasa - si-apoi , eu n-am nimic , pentru ce sa fac stimulare , punctie si alte "manevre" cand pot concepe in mod natural ? El a devenit obiectul frustrarii mele , pedeapsa de zi cu zi , dusmanul care spune ca ma iubeste si totusi imi provoaca atata suferinta ...
Chiar ca nu stiu ce sa fac , ma imbolnavesc pe zi ce trece ... sunt deprimata , nu mai pot dormi . Am inceput sa am dereglari de ciclu pe sistem nervos , daca nu-mi fac un test de sarcina in fiecare luna menstra nu mai apare . Am devenit asociala si singura ... cea mai mare dorinta a vietii mele se duce pe apa sambetei si eu nu pot face nimic . Il urasc si totusi nu-l pot parasi ... am promis sa-i fiu alaturi pana cand moartea ne va desparti .
Adevarat , sunt la capatul rabdarii ...
mirelas
01-24-2005, 08:47 PM
Iuliana :cry: ...m-am gandit mult azi daca sa-ti scriu si ce anume sa-ti scriu, te cred ca-ti este foarte greu! Dar tu nu ai discutat cu sotul tau inainte de casatorie despre aceste lucruri? Nu stiai ca-si facuse vasectomie? Nu stiu cati ani are sotul tau, ai spus doar ca e mai in varsta decat tine. Pe de alta parte, imi dau seama ca la varsta lui nu prea ii mai arde de facut copii. Gandeste-te ca el are copii mari si nu-i este prea usor ca acum sa aiba un bebelus care plange, are nevoie de atentie, etc. Tu esti acum la varsta cea mai potrivita sa fii mama, poate ca de abia acum iti dai seama de toate astea, poate pana acum nici nu ai gandit asa...
Spui ca il vezi acum ca pe un dusman, dar totusi daca stiai dinainte de vasectomie...uite ca totusi el a incercat o reversie, costisitoare din cate spui...deci a incercat, poate ca a facut-o pentru tine...nu-l privi ca pe un dusman...
In ceea ce priveste adoptia, nu prea stiu ce sa-ti spun...pentru ca uite nici eu nu vreau sa ma gandesc la asta...vreau copilul meu, facut de mine...asa ca poate il inteleg in privinta asta, mai ales ca el mai are doi copii...
Eu nu vreau sa-i caut scuze, nu stiu ce relatie este intre voi, dar poate ca te iubeste si sufera si el ca nu-ti poate oferi ceea ce vrei tu! Si ti-am mai spus, nu stiu daca ati discutat inainte de casatorie despre asta...
Pe de alta parte trebuie, cred, sa analizezi ceea ce simti cu adevarat pentru el, sa vezi ce e mai important intre : a ramane cu el ( in caz ca nu veti putea avea copilul vostru si nici nu accepta adoptia ) si a incerca sa fii cu altcineva cu care sa poti avea mai tarziu un copil! E o alegere ffff grea daca il iubesti cu adevarat, nici eu nu stiu ce as face, sincer...Poate ca trebuie sa stai mai mult de vorba cu el, sa vezi ce vrea si el...
Of, nici nu mai stiu ce sa-ti spun..mai scrie cand poti!
Te pup si ai grija de tine.
cataluta
01-25-2005, 09:33 AM
Iuliana impresionanata povestea ta...si pare ca esti la o rascruce de drumuri...este greu sa-ti spun ce sa faci, de aceea incerc sa-mi dau seama cum as proceda eu in cazul tau...pentru ca suntem cam de o virsta si pentru ca si eu imi doresc cu disperare primul si poate singurul meu bebe incerc sa-mi dau seama ce as alege...un barbat pe care il iubesc dar care nu mi-ar putea oferi darul de a deveni mama, in ciuda eforturilor financiare si nu numai pe care le-a facut si posibilitatea de a renunta la el pentru a-mi intemeia o familie cu o alte persoana capabila sa ma faca nu numai nevasta, dar si mamica...e o alegere dureroasa pentru ca indiferent ce alegi, oricum pierzi ceva....poti continua sa stai linga el spunandu-ti ca fmilia exista si in 2...si poate ca toate lucrurile ar merge foarte bine, sau poti sa te gindesti ca viata este ciudata si poate totul nu va fi chiar asa ok ......si ca vei ajunge in situatia in care sa te ? de ce nu ai ales celalalt drum...la capatul caruia se afla un bb...nu stiu pe care cararuie as apuca, dar stiu atit...acum inca poti sa faci o optiune...pentru ca esti tinara si poti avea un bb, dar ce te faci daca te vei hotari cind va fi prea tirziu si nu vei mai putea? Eu iti tin pumnii si sper ca indiferent ce decizi...sa dea Domnul sa fie bine! Scuze daca am spus prostii, dar este cu adevarat dificil sa te ajut cu vreun sfat! Iti urez mult succes si implinire si mai ales puterea de a distinge intre prioritatile tale pe cea care este cea mai stringenta! Pe curind!
iuliana
01-25-2005, 12:17 PM
Multumesc de sfaturi , fetelor , azi ma simt ceva mai bine . Dar ieri tocmai vazusem un bebe de 1 an si ceva si iarasi ma apucase dorul ... nu , Mirelus , N-AM STIUT de vasectomie , c-atunci se schimba ea kalimera ! Dupa aproape un an de la inceputul relatiei noastre , timp in care in fiecare luna am asteptat , mi-am purtat de grija , mi-am facut analize , am plans cand pata de sange imi spunea sus si tare ca NU , teste de sarcina cu duiumul , cumparate de EL - nu stiu cum a putut sa faca asta , doar stia ca din cauza lui nu se poate si totusi n-a soptit un cuvant ! - am aflat din intamplare de la sotia prietenului lui , care a venit sa ma ia la ea intr-o seara ... nu stiu de ce nu l-am parasit atunci . Ar fi fost mai bine . Dar m-a linistit , mintindu-ma din nou , mi-a spus ca a facut deja o reversie inainte sa ne casatorim ... a vrut doar sa mai cumpere ceva timp ... dar nu stiu pentru ce .
Stiu , sunt o proasta .
Anul trecut , in vara , frustrata in furia mea oarba , l-am inselat ...n-am stiut ca sunt capabila de asa ceva ... si totusi am facut-o . Astazi ma simt oribil . Singura persoana de care-am reusit sa-mi bat joc am fost eu , si-atat . Nu mai vreau sa-mi fac rau .
M-am intors sa-i mai dau o sansa . Si-asa alte sase luni s-au dus , degeaba . M-a dus cu zaharelul ca infiem noi unul , se rezolva . Acum cateva zile am aflat ca varsta maxima e 50 de ani iar el are deja 52 ...
Stiu , sunt o proasta .
cataluta
01-25-2005, 12:25 PM
Nu-i vorba de asta...cind iubim facem si greseli...totusi cred ca ar trebui sa te hotarasti ce vrei...pentru ca in privinta lui m-am cam lamurit...sincer imi pare rau...dar in dragoste nu ar trebui sa se "cumpere" timp...pentru ca din pacate timpul nu le rezolva pe toate...faza cu inselatul nu mai conteaza...daca poti sa treci peste ea ...fa-o..cu totii facem greseli...numai ca un copil este mai presus de minciuni si greseli...asa ca totusi nu cred ca merita sa mai astepti...de fapt intrebarea este: ce astepti? Sa reuseasca reversia, sa infiati un copil sau poate doar sa oi iei de la capat? Te pup si crede-ma se poate si mai bine, dar si mai rau...conteaza doar ce alegere faci!
Tot timpul am evitat ocazia de a ma indragosti de cineva mult mai in varsta ca mine stiind ca vor aparea inevitabil conflicte de principii, valori si idealuri. Citindu-ti povestea nici macar nu ash sti ce sfat sa-ti dau...Esti intr-o situatie creata de tine, intretinuta tot de tine si asha mai departe. In viata lucrurile sunt alb si negru, daca alegem nuanta, trebuie sa suportam consecintele. Daca realizam ca nu suntem in stare, o putem sterge si totul revine la normal. In ceea ce priveste iubirea, eu zic sa-ti faci o introspectie serioasa. Iubirea e ceva complex, nu lasa loc de dezechilibru, indolieli, reprosuri. Sentimentele sunt aceleashi la toti, difera doar modul cum le traim, de aceea, mi se pare firesc sa definesti ceea ce este prioritar pentru tine inainte de a face pasul spre casatorie. Mi-e greu sa inteleg cum te complaci in situatia de fata. E o iubire umbrita de neimplinire si suferinta. Parerea mea ca nu el este nedrept ci tu fata de tine insuti. Sper ca nu te-am suparat cu ceea ce am scris. Te pupic si ai grija de tine!
mirelas
01-25-2005, 03:27 PM
iuli, dar n-am spus niciodata ca esti proasta!!!!!!!!!! sper ca nu ai inteles asta, nici nu mi-a trecut prin cap!!!!!!!
o sa-ti mai scriu!! daca mai vrei..
Emi si mami
01-25-2005, 03:37 PM
Draga Iuliana,
Este evident ca suferi mult si nu stii incotro sa te indrepti.
Parerea mea este urmatoarea: daca il iubesti, fa IUS (inseminare intrauterina) sau FIV. Ai dovada faptului ca sotul tau a incercat sa reverseze vasectomia?
Stimularea nu este atat de rea pe cat ai auzit - cine ti-a spus asa ceva? Cumnata mea a facut FIV si nu s-a ingrasat, n-a avut probleme, n-a fost nimic groaznic, etc. Dar despre asta poti discuta mai multe cu dr Tutunaru, eu nu sunt medic.
Tocmai pentru ca nu ai nici o problema (si aici ar trebui sa te consulti cu dl doctor), ai toate sansele sa pastrezi sarcina.
De ce te sfatuiesc acest lucru: pentru ca, pentru FIV, sotul tau poate face o punctie testiculara (nu doare, din cate stiu eu) si in acest fel puteti avea copii impreuna chiar daca a facut vasectomie.
Daca nu il iubesti, situatia se schimba. Cu totii facem greseli si eu cred ca e mai mare pacat sa-l inseli decat sa te desparti de el, sa-ti refaci viata si sa ai un bb cu altcineva. O relatie bazata pe minciuna nu duce nicaieri. Nici ura si depresia nu te duc nicaieri, iti otravesc doar sufletul. Este o mare trauma, e adevarat, si imi pare cu adevarat rau pentru tine. Sper sa te mai intalnesc pe forum cand lucrurile vor merge bine.
Simplul fapt ca te framanta acest lucru inseamna ca ai un suflet bun, dar mi se pare ca se profita de tine.
Iti doresc multa, multa bafta! Si capul sus, ca toate se rezolva!
iuliana
01-25-2005, 04:15 PM
Dragele mele , va multumesc pentru toate , lucrurile par sa se indrepte si asta poate foarte curand .
Cam asa stau lucrurile :
Am discutat - mai bine zis ne-am certat din nou pe acelasi subiect - si in concluzie a acceptat sa cautam un donator . A spus ca nu il deranjeaza ideea si ca singura conditie ar fi sa fie cineva cunoscut de amandoi . Asa ca ... mai am o sansa.
Multumesc si pentru cele dintre voi care i-au luat apararea , sa stiti ca dincolo de toate el e un sot foarte bun si ca , orice ati crede , probleme din cauza diferentei mari de varsta nu am avut niciodata . Lipsa unui copil este SINGURUL motiv pentru care suntem in conflict .
Am reticente in privinta FIV pentru ca am citit prea multe despre partea intunecata a subiectului . Iar in momentul in care s-a ajuns la "selectia" embrionilor vii in utero am inchis computerul . Adica dupa ce iti implanteaza cinci-sase embrioni si toti supravietuiesc ti-i reduc pana la unul sau doi printr-o procedura care se cheama altfel dar suna a AVORT . Nu multumesc .
Va tin la curent cu noutatile .
iuliana
01-25-2005, 04:18 PM
Mirelas , tu nu m-ai suparat cu nimic ! Si nu tu m-ai facut proasta , EU m-am facut proasta . Dar e prostia mea si eu am s-o indrept .
cataluta
01-25-2005, 04:22 PM
Iuliana iti tin pumnii orice decizie ai lua...pentru ca fiecare fapta a nostra este rezultatul unei alegeri...Succes...si sper ca sotul tau sa fie atit de bun pe cit tu il crezi! Pupici!
iuliana
01-25-2005, 04:29 PM
Cata , nu stiu cat e el de bun , vom vedea . E totusi o chestie ca am ajuns la o intelegere . Tu nu stii ce-a fost aseara ...
Emi si mami
01-25-2005, 04:51 PM
Scumpa, la FIV nu-ti pune 5-6 embrioni, cel putin nu in ROM.
Trei e numarul maxim de care am auzit, din care, in general, se prind maxim doi. Nu ti-ar strica doua minuni :D
Asa e cand citim prea multa teorie... Si eu am patit-o...
Intereseaza-te putin de partea practica, vorbeste cu fetele - si vorbeste cu doctorul - asta e parerea mea. Dr Tutunaru este un bun crestin, asa cum poate confirma orice fata de pe forum.
Orice o sa-ti spuna el, eu bag mana in foc ca e bine pentru tine.
Crede-ma, nu-i fac reclama, dar pentru cumnata mea a facut MULTE si DEZINTERESAT. Mai rar asa doctori.
Va pupam,
iuliana
01-25-2005, 06:39 PM
Draga Emi , eu nu sunt un caz de infertilitate ! Nu pot sa ma gandesc la in vitro atata timp cat numai ideea imi face rau. Nu cred in ea si dac-ar fi dupa mine n-as recomanda-o nimanui .
iuliana
01-25-2005, 06:46 PM
Scuza-ma c-am fost incisiva . Nu cred in doctori . Daca era dupa ei aveam numai un ovar si o cicatrice cat casa ... si probabil ca eram deja la menopauza .
Emi si mami
01-25-2005, 07:10 PM
Imi pare rau! :( Peste ce macelari ai nimerit? :shock:
Trebuie sa faci numai ce crezi tu ca e necesar.
Iti doresc multa bafta si un bb sanatos.
Nicoleta
01-25-2005, 09:09 PM
Iuliana,
parerea mea este ca acolo unde exista iubire adevarata, exista si puterea de a trece peste toate inconvenientele si de a gasi o rezolvare tuturor problemelor... Daca iubire nu exista, cu siguranta vor exista o multime de probleme, de neintelegeri, care vin si vin, si vin si totul devine complicat, inutil, depresiv...In cazul acesta sunt doua variante:cei cu un caracter puternic au capacitatea de a se rupe, de a pune capat si de a-si gasi linistea si echilibrul interior in diverse lucruri pe care le fac cu placere sau de ce nu in incearcarea de a gasi iubirea adevarata, iar cei irascibili, neicrezatori se complac cu situatia de "invinsi de viata si de destin"... Tu esti intr-una dintre cele doua situatii...Poti ghici foarte usor in care dintre ele...
Eu cred ca iubirea nu are varsta...Poti iubi in aceeasi masura si la 20 ani si la 50 ani...Poate nu in acelasi fel, dar cu siguranta in aceeasi masura...Poti iubi in aceeasi masura si pe cineva care are 20 ani si pe cineva care are 50 ani...Pentru mine iubirea inseamna pace interioara, inseamna viata si speranta, inseamna cantec, inseamna zambet, inseamna un gest de tandrete, un biletel lasat in graba, in zorii zilei, pe o noptiera, o floare de camp, o raza de soare, o adiere de vant, insemna echilibru interior, inseamna un umar pe care sa ma sprijin seara de seara, un om langa care si cu care sa pot lupta si invinge...Si enumerarea aceasta ar putea continua la infinit...Nu-mi permit, insa, sa devin patetica! Daca iubesti cu adevarat, nimic nu este imposibil...Intotdeauna, stralucirea din ochii cuiva, sclipirea unui zambet, ma lasa sa ghicesc foarte usor daca iubeste sau nu...
Daca l-ai iubi cu adevarat pe omul de langa tine, ti-ai da seama ca solutii mai exista, numai sa ai rabdare sa le cauti:am inteles ca esti impotriva fertilizarii in vitro...ok...nu poti adopta un copil, dar ti-ai dori...ok...De ce nu divortezi, va straduiti "impreuna" sa adoptati un copil, dupa care iti continui viata alaturi de omul pe care presupunem ca il iubesti...si de ce nu, sa te recasatoresti cu el (daca tii atat de mult la formalitati de genul acesta)...
Sincer, problema cu varsta mi se pare o falsa problema...Gandeste-te ca ai fi putut avea langa tine o persoana de varsta ta, dar care din nefericire in urma unui accident, te-ar fi pus in aceeasi situatie:aceea de a nu putea avea sub nici o forma un copil al vostru...te intreb ce-ai fi facut in cazul acesta?Ti-ai fi plans de mila?L-ai fi parasit?Ai fi luptat alaturi de el?L-ai fi sprijinit? Ai fi incercat sa gasesti o solutie?Gandeste-te apoi ca sunt o multime de femei puse in situatia de a nu putea avea un copil al lor...Si in cazul acesta problema varstei sau a sexului se stinge imediat...Ce s-ar intampla cu aceste femei daca nu ar avea sprijinul cuiva drag?Ce s-ar intampla daca...daca...daca...Sincer, uneori ma gandesc ca intr-o fractiune de secunda as putea pierde tot ceea ce mi-a dat Dumnezeu...ma sperie gandul acesta, dar stiu ca orice ar fi nu as inceta niciodata sa lupt, sa merg mai departe...chiar si de-ar fi sa ma lupt cu morile de vant...A te indeparta de cei de langa tine, a ceda, a te impaca cu conditia de invinsa, mi se pare o prostie...
Daca ti-ai dat seama ca nu-l iubesti, ca nu este ceea ce ti-ai dorit, atunci incearca sa pui capat intr-un mod elegant si mai incearca sa gasesti iubirea adevarata, aceea despre care iti vorbeam un pic mai sus...
Asadar, fie il iubesti cu adevarat si lupti pana la capat alaturi de el, fie iti doresti pe altcineva si altceva si lupti sa castigi ceea ce iti doresti...
Cred ca stii care era viziunea vechilor greci despre iubire...Spuneau ca "la inceput barbatul si femeia formau o singura sfera, dar zeii temandu-se ca o asemenea perfectiune a formei ar putea sa le ia locul, au rupt sfera in doua jumatati si le-au aruncat pe pamant...De atunci fiecare jumatate isi cauta cealalta jumatate..." Tu ti-ai gasit sau nu ti-ai gasit jumatatea...Trebuie sa te gandesti bine la ceea ce simti si sa lupti orice ar fi!
Nicoleta
cataluta
01-26-2005, 08:04 AM
Iuliana nu am vrut decit sa-ti urez o zi buna si mai ales linistita pentru sufletul tau si perioada zbuciumata prin care treci...
Un pupic mare si o imbratisare pentru Emi si mami si pentru sufletul ei mare si darnic...si eu mi-as dori chiar si 2 minuni deodata... :)
iuliana
01-26-2005, 10:38 AM
Fetelor , buna dimineata !
Multumesc pentru mesaje , n-am crezut ca povestea mea ar putea avea asa un impact . Poate c-ar trebui sa va mai spun ca starea mea se datoreaza si faptului ca nu mai sunt in tara de mai bine de un an si ma macina dorul de casa ... nu ma simt bine aici , nu-mi place .
Astazi n-a mai plecat la birou si a vrut sa stea cu mine , sa discutam . E de bine . Aseara , nici mai mult nici mai putin , a venit cu neasteptata veste ca nu numai ca a gasit un donator , dar el a si acceptat . L-am trimis deja la analize ...
Nu stiu ce sa mai cred , poate-am fost eu nerabdatoare . Sincer , nu vreau sa-l pierd , e un om bun , dar e si un om slab , las , introvertit cateodata , ascuns si misterios . Nu ma deranjeaza defectele lui . Il iubesc asa cum e . Dar cateodata rateaza acolo unde e esential sa reuseasca si mai rau e ca da cu bata-n balta in ceea ce ma priveste si exact acolo unde doare cel mai tare .
Nicoleta , as fi acceptat fara probleme invaliditatea din cauze "naturale" , dar cand un om isi provoaca singur rau si considera ca este stapan desavarsit peste propriul sau destin nu mai inteleg . Asa cum nu inteleg o femeie care avorteaza sau un om care se sinucide . Anumite persoane sunt lipsite de coloana vertebrala si nu stiu care e limita dintre demnitate si manipulare . Eu sunt un nimeni sa judec toate astea . Stiu doar ca nu-mi apartin decat in mica parte si datoria mea este sa ma protejez si nu sa-mi bat joc de mine .
Accept cu stoicism tot ce mi se intampla pentru ca el e jumatatea mea . Si i-am promis ca , la bine si la rau , ii voi fi alaturi . El nu si-a onorat nici pe jumatate promisiunile dar cel putin se straduie . Credea ca daca-mi este supus si credincios asta e totul intr-o casnicie . Acum lucrurile stau putin mai altfel .
Era un manipulat si toata lumea il juca pe degete . Si el nici nu-si dadea seama . Dar a invatat deja ca sunt favoruri care merita si altele care n-au ce cauta . Deci se poate .
Nu , nu vreau pe altcineva si nu vreau altceva . Dar daca e sa aleg intre omul pe care-l iubesc si propriul meu copil al doilea primeaza . Asta e .
cataluta
01-26-2005, 11:07 AM
iuliana sunt sigura ca lucrurile sunt cu atit mai grele pentru tine si datorita faptului ca esti printre straini...dar sunt sigura, ca din ce am citit, esti o persoana care stie pina la urma ce vreau cu adevarat de la viata, chiar daca a alege inseamna a renunta....de aceea cred ca intr-un fel sau altul lucrurile se vor aranja...si poate, la o viitoare discutie pe site, vei fi mai vesela si mai fericita...Iti doresc multa putere dar si mai multe iubire si implinire! Pupici
Buna! Ma adresez celor ce vor sa devina mamici fara sa apeleze la tehnicile noi de fertilizare.
Porniti in aceasta "lupta" cu prima schema pe care o stim din mosi stramosi... faceti sex!!!... Dar nu uitati: barbatul propune, femeia dispune!
Daca nu iese ce v-ati propus, va asigur ca cea mai certa solutie este aceea de a va cunoaste sanatatea organelor genitale interne. Iar acest lucru nu il puteti afla decat prin metoda laparoscopica. Credeti-ma, stiu ce spun. Prin acest examen puteti afirma cu certitudine daca dvs. sunteti cauza infertilitatii sau nu. Daca nu, trimiteti-va partenerul la consult.
"Pentru Ca Meritati :!: "
iuliana
03-29-2005, 01:57 PM
Va salut din nou , fetelor !
Revin , dupa cateva luni bune , cu aceesi problema : al meu bebeu care intarzie sa apara ... Dupa cum spuneam mai demult , gasisem un donator , am vorbit cu el , a acceptat bine-mersi , dar cand s-a ajuns la problema in sine a sarit in sus nevasta-sa si s-a dus totul de rapa ...
Ne e teama si rusine sa mai cautam pe altcineva , stiti voi , barbatii merita furati , ca de bunavoie nu se poate . Dintr-odata materialul lor genetic devine foarte important si valoros . Iar cand mai intervin si mofturile doamnei , chiar ca n-ai nici o sansa .
Dar sa lasam asta .
Am inceput sa privesc cu ochi mai buni metodele artificiale . Bine , bine , artificiale pana la un punct . As vrea sa incerc . Insa nu am idee ce inseamna , la modul practic , un astfel de procedeu . Presupunand ( pana la proba contrarie , evident ) ca totul e in regula cu mine , as vrea sa-mi spuneti ce stiti despre injectarea spermatozoizilor recoltati prin punctie direct in trompa , in "nasul" domnului ovul ? Cum se cheama aceasta metoda ?
Mi-e foarte simplu sa-l intreb pe domnul doctor dar nu parerea lui ma intereseaza cel mai mult , ci parerea vostra , ca paciente . Povestiti-mi despre experientele voastre , si bune , si rele . Vreau sa stiu TOTUL .
Actualmente urmez un tratament naturist , cu ceaiuri cozac , va spun sincer ca mi-a pus hormonii la loc in numai cateva saptamani . Si starea de spirit mi-e mai buna . Sunt foarte multumita .
Hai va rog , ajutati-ma !
korina
03-29-2005, 10:06 PM
Buna,
cred ca procedura se numeste Gift, dar mai bine intreaba-l pe dl dr, sigur iti va da detalii. printre noi nu cred ca gasesti persoane care au facut asta.
iar pt donator sigur poti apela la o banca de sperma, chiar vazusem un reportaj pe Discovery despre un tip care tinea legatura cu o gramada de copii pe care ii "concepuse" asa. Nici nu trebuie sa-i stii identitatea.
Iti urez bafta si sa ai cat mai curand sansa de a fi insarcinata!!!!
iuliana
03-30-2005, 10:59 AM
Am sa caut , multumesc . In legatura cu banca de sperma ... mi se pare o gluma buna , dar lasa . Cum adica sa port copilul unui barbat caruia nu i-am strans niciodata mana ? Mai oameni buni , fiti rezonabili ! Am inteles ca ne jucam de-a Dumnezeu pana la urma si la coada , dar masura unde e in toata povestea asta ?
Disperarea unei femei inseamna suferinta si nu motiv de speculatie . Dar din pacate voi nu intelegeti ca pe spinarea NOASTRA au ajuns tratamentele de infertilitate o adevarata industrie . Sau poate nu stiati ca acum 10 - 15 ani se faceau vasectomii pe banda rulanta , evident fara sa se dea prea multe detalii despre reversii ( cat costa , ce sanse ai , etc ) . Abia mai tarziu , cand iti dai seama ca te-ai pripit , descoperi ca de fapt nu se mai poate face nimic . Si-atunci incepe distractia .
Imi spune si mie , va rog , o pacienta care a facut in vitro toata experienta ei , cap-coada ? Sau sa-nteleg ca n-a reusit nici una ??
Emi si mami
03-30-2005, 08:45 PM
Daca te-ai exprima cu mai multa delicatete vis-a-vis de fetele care incearca sa te ajute, poate ai primi mai multe raspunsuri.
Nu te mai grabi sa imparti judecati in stanga si dreapta si incearca sa nu te mai enervezi asa, nu-ti face bine.
Eu zic sa recitesti raspunsul pe care l-ai dat si sa te gandesti daca tonul sau este justificat.
iuliana
03-30-2005, 09:36 PM
Asa e , am exagerat , imi pare rau . Va rog sa ma iertati . Doar ca acum in mine se da o lupta , daca ma puteti intelege , vis-a-vis de latura morala a ceea ce se intampla aici . M-am intrebat si ma intreb in continuare daca toata asteptarea mea are vreun raspuns si cred ca nu ma adresez unde trebuie ! Mi-am pierdut credinta ca voi reusi . Dar ar fi o tragedie si mai mare sa-mi ating scopul calcand peste tot ceea ce cred si aducand pe lume un copil fara identitate si despre care , pana la urma , nu pot sti nimic !
Da , sunt furioasa si sunt speriata !
Ca voi ajunge intr-o zi sa fac orice pentru un copil .
...vedeti , eu una n-am curaj , nu vreau sa-l manii pe Dumnezeu . Deja l-am suparat suficient .
Nu pot .
Emi si mami
03-30-2005, 10:20 PM
Draga Iuliana,
Daca Dumnezeu permite unui bebelus sa vina pe lume in acest fel, stie el de ce.
Este doar o tehnica avansata, care nu-ti garanteaza faptul ca vei avea un bebelus daca nu-i da Dumnezeu sufletel (cumnata mea a facut FIV si nu i-a reusit, de ex).
Dar te ajuta, tot asa cum transplantul de organe nu-ti garanteaza supravietuirea, dar te ajuta. Transplantul de rinichi sau pacemakerul sunt la fel de morale ca si FIV sau GIFT. Pai, in mod normal, omul ala ar fi tebuit sa moara, dar, pentru ca s-a nascut in sec XX, Dumnezeu ii permite sa mai traiasca.
Nici eu nu as apela la o banca de sperma, pentru ca mi-as dori un copilas cu sotul meu, nu cu altcineva, dar i-as face sotului punctie testiculara.
Daca iti doresti atat de mult un bebelus si nu reusesti in nici un fel, ai putea, in ultima instanta, sa adopti unul.
Tu stii de forumul de la www.desprecopii.com ? Acolo este o sectiune de FIV (la capitolul Generatia Desprecopii - Asteptand un ingeras) unde fetele iti pot povesti experientele lor. Sunt multe care nu au reusit, dar si multe care au reusit.
Multa bafta si curaj!
danutza_c
07-07-2005, 12:56 AM
Draga Iuliana,
Ti-am scris si ieri un mesaj, de fapt primul meu mesaj, dar am vazut ca nu este postat pe forum asa ca mai incerc odata. Acuma citeva minute ti-am raspuns si la intrebarea ta despre toxoplasmoza, asa ca poti citi raspunsul meu acolo.
Am descoperit de citeva zile acest site tot cautind pe internet care sunt posibilitatile de a face FIV in tara. Si eu sunt plecata, de 4 ani si la fel ca si tine imi doresc tare mult un bebe. Mi-l doresc de cind ma stiu, dar niciodata nu era momentul potrivit (facultate, etc) sau nu am gasit persoana potrivita la momentul potrivit. Acuma am gasit-o sunt foarte fericita, a trebuit sa ajung pe partea cealalta a pamintului ca sa-l intilnesc, dar nu ma pling! Problema e ca acuma bebe intirzie sa apara :cry: Si timpul meu se scurge repede,
Am fost si noi la inceput impotriva metodei, ca si tine am avut aceasi reactie si am tot incercat, dar vad ca nu prea se intimpla nimic! Acuma fac un tratament cu acupunctura si ierburi chinezesti, care nu pot sa-ti spun cit sunt de scirboase :lol: dar asta e si ma simt mult mai bine, am mai multa energie.
Nici nu stiu ce sa mai fac, cu doctorii de aici nu ma inteleg deloc, ei te trimit direct la IVF si nu ii intereseaza sa faca niste teste inainte de procedura sa vada daca sunt ceva probleme care ar putea duce la un esec. Ii intereseaza numai sa la dai $$$$, costa in jur de 20.000$!!!
Tu unde esti plecata? Sotul meu e si el din Iasi.
Ai grija de tine!
Danutza_c :wink:
iuliana
07-07-2005, 01:19 PM
Danutza , ti-am raspuns pe privat .
Intrebare : de ce nu vii in tara vreo saptamana sa te luminezi ? Sunt sigura c-ai sa capeti muuuuulte raspunsuri la dilema ta .
Abia astept sa-mi scrii !
vBulletin® v3.7.3, Copyright ©2000-2012, Jelsoft Enterprises Ltd.